Populaţia stabilă recenzată din România a scăzut cu peste 2,6 milioane
de persoane în ultimul deceniu, ajungând la 19.043.767 de persoane şi
atingând astfel cel mai mic nivel înregistrat în ultimii 35 de ani,
potrivit datelor preliminare ale celui mai recent recensământ făcute
publice de către reprezentanţii Institutului Naţional de Statistică
(INS).
Ea este însă similară cu cea înregistrată în urma recensământului din anul 1966 şi este mai mare cu peste 3,1 milioane de persoane decât cea din 1948 când populaţia stabilă a României era de 15.872.624 de persoane.
Cea mai mare populaţie stabilă înregistrată în ultimii 64 de ani a fost cea din 1992, când numărul românilor ajunsese la peste 22,8 milioane.
Judeţul cu cei mai puţini locuitori este Tulcea, aici înregistrându-se
şi cea mai mică densitate a populaţiei la nivel naţional, mai exact de
doar 24 de locuitori pe kilometru pătrat.
Dacă la nivelul întregii ţări, în ultimii 10 ani, s-a putut observa o scădere a populaţiei stabile, singurul judeţ care nu s-a confuntat cu o astfel de situaţie a fost Ilfov. Aici populaţia stabilă recenzată a crescut în 2012 faţă de 2002 cu peste 21%.
Cea mai mare parte a populaţiei din România este formată din femei aşa cum se întâmpla şi în urmă cu 10 ani. Cu toate acestea, dacă la acea vreme nu exista niciun judeţ unde numărul bărbaţilor să fie mai mic decât cel al femeilor, în prezent acest lucru se întâmplă în judeţul Vaslui unde, în ciuda faptului că diferenţa este mică, populaţia masculină este mai mare decât cea feminină.
Judeţul unde s-a înregistrat cea mai mare scădere a populaţiei stabile din ultimii 10 ani este Tulcea, unde numărul locuitorilor a scăzut cu 21,45% de la ultimul recensământ. Pe locul al doilea se află judeţul Hunedoara unde, în prezent, se locuiesc cu aproape 90.000 de persoane mai puţin decât în 2002. Aici populaţia stabilă a scăzut cu 18,42%.
Scăderi importante se înregistrează şi în cazul judeţelor Neamţ, Brăila şi Galaţi, mai exact de 18.33%, respectiv 18,29% şi 19,10%.
La polul opus se află judeţul Ilfov, singurul din România unde numărul locuitorilor nu a scăzut în ultimii 10 ani, ci dimpotrivă a crescut cu 21,36%.
În judeţul Timiş populaţia stabilă recenzată a scăzut de la ultimul recensământ cu doar 4,04%, iar în judeţul Cluj cu doar 6,17%. Tot în clasamentul judeţelor în cazul cărora s-au înregistrat în ultimii 10 ani cele mai mici scăderi ale populaţiei stabile se află şi Harghita, Covasna, Dâmboviţa, Bihor, Mureş, Argeş şi Maramureş. În cazul lor scăderile nu au depăşit nivelul de 10%.
Peste 910.000 de români au plecat în străinătate pe o perioadă îndelungată de timp. Dintre aceştia, cei mai mulţi au fost bărbaţi, mai exact 445.559 de persoane.
Românii din Moldova au ales în mare parte să plece în străinătate în astfel de condiţii. Băcăuanii au plec în număr mare peste hotare, mai exact 67.463 de persoane, din totalul de 583.590 de locuitori.
Pe locul al doilea în clasament se găsesc cei din judeţul Neamţ, unde 66.420 de persoane au plecat în străinătate pe o perioadă îndelungată de timp.
Din Capitală au plecat în străinătate pe o perioadă lungă de timp peste 29.200 de persoane.
La polul opus se află judeţul Ilfov unde circa 2.500 de persoane au plecat peste graniţă pe o perioadă lungă de timp, dar şi cei din judeţele Harghita, Giurgiu sau Covasna.
Potrivit datelor preliminarea ale noului recensământ, peste 17,2 milioane de persoane au ca limbă maternă româna, mai exact 90,6% din total, în scădere faţă de anul 2002 când numărul lor depăşea actuala populaţie stabilă recenzată, fiind de peste 19,7 milioane de persoane.
O scădere importantă s-a înregistrat şi în rândul persoanelor care au drept limbă maternă maghiara, numărul acestora scăzând cu 175.526 în ultimii 10 ani, dar şi în cazul persoanelor a căror limbă maternă este germana, numărul lor scăzând cu aproape 17.900 de persoane.
În prezent, ucraineana este limba maternă a peste 49.000 de persoane, cu 7.860 de persoane mai puţin decât în 2002.
Singura limbă maternă al cărei număr de vorbitori a crescut în ultimul deceniu este romani. Astfel, în 2012, există 9.488 de noi vorbitori de romani în ţară faţă de anul 2002 când numărul lor total nu depăşea 237.570 de persoane.
Sursa: gandul
Ea este însă similară cu cea înregistrată în urma recensământului din anul 1966 şi este mai mare cu peste 3,1 milioane de persoane decât cea din 1948 când populaţia stabilă a României era de 15.872.624 de persoane.
Cea mai mare populaţie stabilă înregistrată în ultimii 64 de ani a fost cea din 1992, când numărul românilor ajunsese la peste 22,8 milioane.
Dacă la nivelul întregii ţări, în ultimii 10 ani, s-a putut observa o scădere a populaţiei stabile, singurul judeţ care nu s-a confuntat cu o astfel de situaţie a fost Ilfov. Aici populaţia stabilă recenzată a crescut în 2012 faţă de 2002 cu peste 21%.
Cea mai mare parte a populaţiei din România este formată din femei aşa cum se întâmpla şi în urmă cu 10 ani. Cu toate acestea, dacă la acea vreme nu exista niciun judeţ unde numărul bărbaţilor să fie mai mic decât cel al femeilor, în prezent acest lucru se întâmplă în judeţul Vaslui unde, în ciuda faptului că diferenţa este mică, populaţia masculină este mai mare decât cea feminină.
Judeţul unde s-a înregistrat cea mai mare scădere a populaţiei stabile din ultimii 10 ani este Tulcea, unde numărul locuitorilor a scăzut cu 21,45% de la ultimul recensământ. Pe locul al doilea se află judeţul Hunedoara unde, în prezent, se locuiesc cu aproape 90.000 de persoane mai puţin decât în 2002. Aici populaţia stabilă a scăzut cu 18,42%.
Scăderi importante se înregistrează şi în cazul judeţelor Neamţ, Brăila şi Galaţi, mai exact de 18.33%, respectiv 18,29% şi 19,10%.
La polul opus se află judeţul Ilfov, singurul din România unde numărul locuitorilor nu a scăzut în ultimii 10 ani, ci dimpotrivă a crescut cu 21,36%.
În judeţul Timiş populaţia stabilă recenzată a scăzut de la ultimul recensământ cu doar 4,04%, iar în judeţul Cluj cu doar 6,17%. Tot în clasamentul judeţelor în cazul cărora s-au înregistrat în ultimii 10 ani cele mai mici scăderi ale populaţiei stabile se află şi Harghita, Covasna, Dâmboviţa, Bihor, Mureş, Argeş şi Maramureş. În cazul lor scăderile nu au depăşit nivelul de 10%.
Peste 910.000 de români au plecat în străinătate pe o perioadă îndelungată de timp. Dintre aceştia, cei mai mulţi au fost bărbaţi, mai exact 445.559 de persoane.
Românii din Moldova au ales în mare parte să plece în străinătate în astfel de condiţii. Băcăuanii au plec în număr mare peste hotare, mai exact 67.463 de persoane, din totalul de 583.590 de locuitori.
Pe locul al doilea în clasament se găsesc cei din judeţul Neamţ, unde 66.420 de persoane au plecat în străinătate pe o perioadă îndelungată de timp.
Din Capitală au plecat în străinătate pe o perioadă lungă de timp peste 29.200 de persoane.
La polul opus se află judeţul Ilfov unde circa 2.500 de persoane au plecat peste graniţă pe o perioadă lungă de timp, dar şi cei din judeţele Harghita, Giurgiu sau Covasna.
Potrivit datelor preliminarea ale noului recensământ, peste 17,2 milioane de persoane au ca limbă maternă româna, mai exact 90,6% din total, în scădere faţă de anul 2002 când numărul lor depăşea actuala populaţie stabilă recenzată, fiind de peste 19,7 milioane de persoane.
O scădere importantă s-a înregistrat şi în rândul persoanelor care au drept limbă maternă maghiara, numărul acestora scăzând cu 175.526 în ultimii 10 ani, dar şi în cazul persoanelor a căror limbă maternă este germana, numărul lor scăzând cu aproape 17.900 de persoane.
În prezent, ucraineana este limba maternă a peste 49.000 de persoane, cu 7.860 de persoane mai puţin decât în 2002.
Singura limbă maternă al cărei număr de vorbitori a crescut în ultimul deceniu este romani. Astfel, în 2012, există 9.488 de noi vorbitori de romani în ţară faţă de anul 2002 când numărul lor total nu depăşea 237.570 de persoane.
Sursa: gandul
Comments
Post a Comment