Ghid de recuperare a taxei auto

Românii care au plătit taxa auto ar trebui să se grăbească să ceară în instanţă recuperarea banilor. Avocaţii îi avertizează pe aceştia că autorităţile statului încearcă "artificii legislative" astfel încât să nu fie nevoite să restituie cele peste 850 de milioane de euro achitate de români din 2008 şi până la finele anului trecut.

"Statul nu face eforturi să restituie din oficiu taxa auto. Procurorul general al României, Codruţa Kovesi, a introdus recurs în interesul legii la câteva săptămâni după ce Curtea de Justiţie a UE de la Luxemburg a dat verdictul în cazul Tatu. În cazul în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) va lua o astfel de decizie, 99% din cei care nu au cerut în instanţă restituirea taxei auto nu vor mai avea şansa să obţină banii înapoi", a declarat pentru gândul avocatul Cosmin Flavius Costaş.

În prezent există circa 40.000 de cereri de rambursare a taxei auto.

Recursul a fost trimis de Procutorul General către ICCJ la data de 12 mai. "În consecinţă, în contextul celor două probleme de drept soluţionate neunitar, consider că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 4, art. 7 şi art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 50/2008, cu modificările şi completările ulterioare, raportate la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, modificată şi completată, organul specializat din cadrul Instituţiei Prefectului nu poate fi obligat la înmatricularea autovehiculelor şi nici sumele achitate cu titlu de taxă pe poluare nu pot fi restituite, fără ca nelegalitatea stabilirii şi/sau perceperii acestei taxe să fi fost constatată, în prealabil, prin decizii sau dispoziţii ale autorităţii fiscale ori prin hotărâri judecătoreşti", se arată în recursul în interesul legii trimis de Procurorul General la ÎCCJ.

În prezent, cea mai mare parte a instanţelor judecătoreşti au decis să restituie banii pe taxa auto celor care au cerut înapoi taxa.

Statul a încasat, din 2008 şi până la finele lunii aprilie 2011, circa 890 de milioane de euro din taxa auto şi a returnat, în acelaşi interval, 30,8 milioane euro, potrivit datelor primite de gândul de la ANAF.

În 7 aprilie, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene de la Luxemburg (CJUE) a arătat, într-o notă, ca răspuns la o cerere din partea unei instanţe din România, că taxa de poluare introdusă în România nu este conformă cu legislaţia Europeană. De asemenea, pe 7 iulie, CJUE a dat un alt răspuns similar, într-un alt caz al unui român ce a cerut restituirea taxei.

"Taxa de poluare introdusă de România, impusă maşinilor la prima lor înregistrare în România, contravine legislaţiei Uniunii Europene. Respectiva lege (prin care s-a introdus taxa de poluare la prima înmatriculare, n.r.) are efectul de a descuraja importul şi punerea în circulaţie a maşinilor second-hand cumpărate în alte state membre", se arăta în nota din 7 aprilie 2011 a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene de la Luxemburg (CJUE).

"Pe 7 iulie 2011, la trei luni de la hotărârea pronunţată în cauza Tatu, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a distrus şi ultimele speranţe ale celor care sperau ca variantele taxei de poluare ulterioare datei de 15.12.2008 să nu fie declarate incompatibile cu dreptul european. (…). Spre deosebire de hotărârea Tatu, în cauza Nisipeanu s-au pus în discuţie variantele taxei de poluare aplicabile în perioada 15 decembrie 2008 - 31 decembrie 2010", explică avocatul Cosmin Costaş.

Moment oportun pentru recuperarea taxei

La rândul său, şi avocatul Gheorghe Piperea este de părere că este un moment oportun ca cei care au plătit taxa auto să ceară recuperarea banilor în instanţă. "Am informaţii că instanţe care au respins iniţial cererile de restituire a taxei auto au admis ulterior cererile de revizuire şi astfel că oamenii îşi pot recupera banii", a declarat pentru gândul avocatul Gheorghe Piperea. El spune că statul ar putea fi nevoit să restituie circa un miliard de euro, dacă va mai întârzia mult restituirea banilor plătiţi pe taxa auto.

Recent, Curtea de Justiţie de la Luxemburg (CJUE) a arătat, într-o notă, că taxa pe poluare prevăzută de legislaţia română, astfel cum a fost modificată inclusiv în decembrie 2009, este contrară dreptului Uniunii Europene. Totodată, CJUE a respins cererea Guvernului de limitare în timp a efectelor hotărârii acestei instanţe.
Legislaţia română a instituit, începând de la 1 iulie 2008, o taxă pe poluare care trebuie să fie plătită cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România. Reglementarea menţionată nu face distincţie între vehiculele fabricate în acest stat membru şi cele produse în străinătate. De asemenea, aceasta nu face distincţie între vehiculele noi şi vehiculele de ocazie, explică în notă din 7 iulie Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) de la Luxemburg.

Ce răspunde DAE

Oficialii Departamentului pentru Afaceri Europene (DAE), instituţie al cărei rol este "urmărirea ca proiectul elaborat de Ministerul Mediului să nu contravină dreptului UE" potrivit răspunsului trimis gândul, susţin că responsabilitatea privind proiectul taxei auto este de competenţa Ministerului Mediului. "Problematica taxei pe poluare este analizată în Grupul de lucru interministerial organizat sub conducerea Ministerului Mediului, instituţia care are competenţa de reglementare în domeniu", se arată în datele furnizate de DAE.

Ministrul Mediului Laszlo Borbely a anunţat recent că Guvernul va lua o decizie privind recent anunţata variantă a taxei auto în următoarele două săptămâni, însă în comitetul interministerial a apărut o nouă idee, aceea a introducerii unei taxe generale anuale de poluare pentru toate autoturismele.

Proiectul de lege privind noua taxă auto prevedea, în forma redactată în 17 iunie, ca taxa să fie redusă cu circa 30% de la 1 iulie 2011, dată de la care să înceapă şi procedurile de restituire a unei diferenţe de bani către proprietarii de maşini deja înmatriculate în ţară. Documentul a fost însă refăcut prin eliminarea datei de 1 iulie 2011, fără să fie avansat un alt termen, astfel că momentul la care ar urma să fie introdusă taxa auto redusă cu 30% şi să înceapă restituirea banilor a devenit incert.

Ce acte îţi trebuie la dosar pentru a recupera banii pe taxa auto

Cei care vor returnarea taxei de primă înmatriculare trebuie să facă cerere la Direcţia de Finanţe Publice, iar în cazul refuzului, se pot adresa instanţei.

Iată actele necesare, potrivit avocatei Lavinia Manu, citată de Mediafax:

• Cererea de restituire a taxei
• Copie de pe chitanţa de plată a taxei;
• Original şi copie de pe cartea de identitate a autovehiculului eliberată de RAR - copia va fi certificată cu menţiunea "conform cu originalul";
• Original şi copie de pe certificatul de înmatriculare a autovehiculului eliberat de Serviciul Înmatriculari din cadrul Instituţiei Prefectului;
• Un document din care să rezulte data primei înmatriculari a autovehiculului în străinătate; copie de pe cartea de identitate a persoanei;
• Declaraţie pe proprie răspundere cu rulajul mediu anual la data înmatriculării în România, exprimat în kilometri;
• Expertiza tehnică efectuată de RAR privind deprecierea autovehiculului rulat.

Conform avocatei, primul pas este înregistrarea unei petiţii la Direcţia Generală de Finanţe Publice Judeţene, prin intermediul căreia se susţine că taxa este contrară dreptului comunitar şi discriminator şi se solicită restituirea ei, actualizată cu dobânda legală până la data plăţii. Reprezentanţii Direcţiei sunt obligaţi să răspundă la această cerere în 30 zile.

În situaţia în care răspunsul este negativ, cel care solicită returnarea taxei trebuie să întocmească o cerere de chemare în judecată a Direcţiei Generale a Finanţelor Publice pe care o va depune la Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal a tribunalului în raza căruia îşi are domiciliul.

Sursa: gandul.info